În cadrul proiectului „Un viitor pentru trecut – clasarea şi valorificarea patrimoniului epigrafic şi sculptural callatian”, colectivul Muzeului de Arheologie Callatis își propune înscrierea unor obiecte cu carater arheologic de mare importanță pentru istoria orașului Callatis în Patrimoniul Cultural Național.
Printre aceste obiecte se încadrează o serie de inscripții care prezintă, multe dintre ele, un caracter funerar, exprimând regretele pentru despărțirea prematură de cei dragi, amintim în acest sens o piatră de mormânt, ridicată de părinții Heimerios și Mousikie pentru fiica lor de 14 ani, Euphronis, al cărei epitaf, chiar dacă are ca model o inscripție descoperită la Tomis (Constanța), exprimă sentimente autentice, datată în secolele III-IV p.Chr.
Alte inscripții sunt mult mai laconice, de exemplu o piatră funerară cu reprezentarea defunctei așezată pe un scaun și a fiicei sale, într-o atitudine ce sugerează tristețe, are ca epitaf doar: „Cotitis Tearida, soția lui Dionysios”, sau stela fuerară a lui Evandros, cu reprezentarea portretului acestuia, îl amintește pe „Evandros, fiul lui Fronton, heracleot de origine, în vârstă de 31 de ani”. O altă piatră de mormânt din marmură este decorată cu două personaje masculine, un cățel și prora unei bărci de pescuit. Semnificația acestei scene este necunoscută, poate este vorba de doi frați ce au pierit pe mare, ori semnifică reprezentarea defunctului împreună cu fiul său, cățelul și barca sa de pescuit. În partea de jos se află numele defunctului: „Apollonios al lui Epistrate”. Este un document unic prin faptul că menționează numele lui Apollonios, probabil un pescar din orașul Callatis și prezintă o imagine veridică a felului în care arăta un pescar în epoca elenistică.
Alte piese importante sunt reprezentate de două statui, dintre care una o înfățișează pe zeița Nemesis cu un grifon la picioare, iar pe postamentul acesteia este incizată dedicația din partea lui Flavius Pharos, pontarh, basileus, mare preot și a colegilor săi arhonți, pentru prosperitatea cetății callatiene. Cealaltă, o statuie fragmentară a zeiței Afrodita, poartă inscripția
„eu, preoteasa Aurelia Chryseea, fiica lui Dionysios, am finalizat statuia pe cheltuiala mea”.
O altă inscripție este excepțional de importantă pentru cunoașterea panteonului callatian. Aceasta cuprinde o listă a zeilor venerați de către callatieni: Dionysos Patroos, Afrodita Pandamos, Peitho Dassilios, Artemis Chtonia și Kronos cu epitetele lor, iar pe cealaltă față sunt menționate: Themis Agoraia, Poseidon, Apollo, Atena și reprezintă o colecție de răspunsuri primite de la oracolul din Delfi, un fel de lege sacră a orașului. Prima parte a inscripției poate fi pusă în legătură cu reamenajarea spațiului sacru callatian în cursul secolului al IV-lea a. Chr. Partea a doua cuprinde de asemenea un răspuns al oracolului delfic, cele două constituind norme religioase referitoare la divinitățile adorate de callatieni și la diverse practici și detalii cultice și ale sacrificiilor ce trebuiau îndeplinite. Informațiile sunt de mare importanță atât pentru Callatis, dar și pentru celelalte ctitorii megariene pontice sau din alte regiuni.
Pentru detalii despre proiect, despre finanțări ale proiectelor culturale sau alte proiecte finanțate vizitați www.eagrants.org, www.ro-cultura.ro, www.culturasport.ro.
Bibliografie. Alexandru Avram, Inscriptions de Scythie Mineure, III, Callatis et son territoire, București, 1999.
